Buna ziua . Ma numesc Pascu Adrian . Sunt din Brasov .
As dori sa va impartasesc din cunostintele si experientele mele legate de
boxele audio de inalta calitate .
In perioada de aur , in anii 1980-1990 aparatele audio erau construite neeconomic , costau cat mai multe salarii lunare dar si calitatea era inalta si chiar foarte inalta.
In ultimii ani 1990-2015 sitemele audio au devenit “comerciale” . calitatea lor a scazut considerabil.
In ultima perioada parca sesizez un inetres crescator despere calitatea reproducerii sunetuilui . In Magazinul Media Galaxy din Brasov au inceput sa se gaseasca pick-up uri ceea ce confirma spusele de mai sus.
Mai sus este difuzorul BG20 cu care am lucrat .
Rolul boxei audio :
convertirea semnalului electric audio in sunet , reproducand
cat mai fidel , fara denaturare sunetul initial inregistrat .
Boxela trebuie sa modifice sunetul cat mai putin .
Practica ne spune ca boxe ideala nu exista ; toate boxele adauga sunete care nu
sunt prezente in inregistrae . Aceasta adaugare de sunete nedorite de catre boxa
se numeste colorarea sunetilui . Vom urmari in continuare proceduri constructive
care sa minimalizeze acest efect nedorit de colorare a sunetului .
In afara efectului de colorare ( de murdarire a sunetului initial ) mai apare
fenomenul de intarziere in timp a unor sunete de o anumita frecventa fata de
sunetele de alte frecvente . In limba engleza aceasta de numeste group delay.
Boxele monitoare de studio in faza de proiectare sunt foarte atent analizate
din acest punct de vedere. Pentru a viziona aceasta intarziere ( nedorita ) a unor sunete in comparatie cu altele se traseaza asa numita caracteristica Water-Fall
care va prezenta caracteristeica frecventa – aplitudine combinata cu intarzierea .
De fapt este o reprezentae 3D – tridimensionala .
In sus aveam aplitudinea , spre dreapta avem frecventele iar spre fata avem
timpul de intarziere in milisecunde .
O caracteristica ideala ar fi un dreptunghi lipit pe peretele din spate al
acestei reprezentari grafice .
Rolul cutiei ( fara difuzor ) : cutia in care este introdus difuzorul are rolul de a opri toate sunetele care sunt redate de partea din spate a difuzorului . Un difuzor care este folosit fara cutie va radia si in fata si in spate .Aceste doua fronturi de unda se vor anula reciproc mai ales in domeniul frecventelor joase .
Sigurul rol al cutiei este de a retine in interiorul ei sunetele produse de catre
spatele difuzorului . Sunt gresite zvonurile referitoare la calitatea ( caracteristica ) cutiei de a produce anumite sunete pentru a imbunatati sunetul pe ansamblul lui .
Rolul cutiei este de a retine doar sunetele corespunzatoare frecventelor joase sau
in cazut difuzoarelor de banda larga a tuturor sunetelor .
Boxele pe 2 cai ( joase si inalte ) au doar difuzorul de bas in contact cu aerul din
boxa .Difuzoarele de inalte au propria lor cutie constuita in fabrica , cutie
care este formata chiar din corpul difuzorului cutia ne putand fi separata de
difuzor .La fel , cutie corp comun cu difuzorul au si difuzoarele de menii .
Ca sa eliminam orice intelegere gresita : difuzoarele de medii cat si cele de inalte
au incintele lor proprii , ele nu lucreaza impreuna cu boxa ( cu cutia mare ) si deci
in calculul incintei acustice se ia in considerarea doar difuzorul de bas ( sau de banda larga ) . Atat difuzoarele de medii cat si difuzoarele de inalte nu intra
in discutiile si in proectarea boxei decat ca niste corpuri care ocupa ( iau ) din
volumul de aer din box .
Daca difuzorul este construit de catre fabrica singurul nostru rol ramane
proiectarea si construirea cutiei si testarea ( incintei acustice ) .
Cutia ideala va fi cat mai rigida cu putinta . In interiorul ei sunt redate sunetele
ce provin din spatele difuzorului . Energia acestor sunete este egala cu energia
radiata in fata difuzorului .Daca energia radiata in fata este cea utila , energia
radiata in spatele difuzorului trebuie anulata ( oprita si anihilata ) in interiorul boxei .Aceasta energie din spate fiind egala cu energia din fata ea este foarte mare ca si intensitate . Energia din interiorul boxei ( care trebuie anihilata ) poate
( dar nu trebuie ) iesi din interiorul boxei inspre afara .
Scaparea afara din boxa a energiei radiate de catre spatele difuzorului trebuie minimalizata .
Combinatia dintre energia utila si cea ” scapata ” din boxa duce la micsorarea
energiei utile si la colorarea ( murdarirea ) sunetului inregistrat .
Energia scapata se combina vectorial cu energia utila rezultand atat slabirea intensitatii sunetelor utile cat si denaturarea lor .
Aceasat evadare a energiei din interiorul boxei poate sa apara prin 3 locuri : ( I,II , III ):
( I )- Peretii boxei . Peretii boxei au o suprafata totala enorm de mare in comparatie
cu suprafata membranei difuzorului . Aceasta suprafata totala desfasurata poate
fi asimilata cu un difuzor cu suprafata membranei foarte mare , difuzor care
lucreaza contra difuzorului principal .Este ca si cand am avea doua difuzoare :
1 . difuzorul principal (util) si 2 . un difuzor foarte mare , cu membrana mare cat toata suprafata tuturor peretilor exteriori ai boxei insumati .
Daca peretii boxei nu sunt suficienti de rigizi ei vor vibra .Trebuie retinut aici un aspect : chiar daca aceasta vibratie este foarte , foarte mica ( cu amplitudine
foarte mica ) efectul ei nu este de loc neglijabil pentru ca se amplifica cu suprafata
foarte mare prin care apare aceasat radiatie nedorita .Radiatia peretilor boxei
este in anifaza cu sunetul util , se combina cu sunetul util micsorandu-i din energie si colorandu-l .
( II) – Tubul de bas reflex , tubul de bas reflex ( daca exista ) trebuie sa fie deschis , sa comunice cu exteriorul .El se va plasa in spatele boxei .
Tubul de bas reflex lucreaza numai in domeniul basilor .Basii se propaga sferic .
Sunetele dorite care ies din acest tub vor ajunge si in fata boxei tocmai datorita
acestei proprietati a basilor de a se propaga sferic ( basii umplu camera , niciodata noi ascultatorii nu vom putea localiza dupa basi amplasarea
difuzoruluide bas in camera ) In schimb frecventele medii redate de spatele difuzorului principal , frecvente care vor iesi din acest
tub de bas , sunt absolut nedorite .Tubul de bas fiind amplasat in spatele incintei va trimite aceste sunete de frecvente medii inspre spatele boxei .( ca directie )
Frecventele medii sunt destul de directive .Ele vor fi radiate in spate si speram
ca ele vor fi absorbite de peretii tratati contra reflexiilor din locuinta ( sau studio ) sau acelesunete radiate in spate de catre tubul de bas se vor pierde pus si simplu .
Al doilea astect al tubului de bas reflex si cel mai important : suiaraturile produse
prin circulatia cu viteza a aerului printr-o conducta .
Prin tubul de bas reflex circula aer cu viteaza mare .Din aceasat cauza pe buza lui apare un fennomen de difractie , apar vartejuri si circulatii ale aerului sub forma unor mici vartejuri care vor face ca aerul care circula prin tub sa genereze sunete “de respirate “.Tubul de bas fa produce sunete asemanatoare cu sa spunem
respiratia unui dinozaur care alearga .Dorim minimalizarea acestui fenomen.
Pentru aceasta din calcul se va alege un tub cu diametrul cat mai mare .
Programele de calcul cum ar fi ( cautatie pe net ) AJ Subwoofer design ofera
mai multe variante sub forma de perechi :diametru tub si lungime tub ( pentru
aceiasi frecventa de acord ).Este la latitudinea noastra ce pereche folosim .
Cum am mentionat mai sus vom alege cel mai mare diametru posibil .
Dar este o restictie , tubul de bas trebuie sa incapa in boxa .El poate fi si curbat .
El poate chiar sa iasa din boxa ( inestetic si nesigur ) .Pozitia tubului de bas
cea recomandata de catre mine este spre spatele boxei dar el poate comunica
cu exteriorul si spre lateral sau chiar in sus .Sigur pozitia “in sus ” predispune
la caderea diverselor obiecte in boxa .Recomand amplasarea tubului de bas in
spate si evitarea amplasarii lui in fata .
Un diametru obisnuit pentru tubul de bas este de 10 cm .
Tubul de bas este singura componenta pe care o putem modifica dupa incheierea
constructiei boxei si de aceea recomanda folosirea tubului de bas reglabil.
El este format din doi cilindri “telescopici” .
Cand ne referim la diametrul tubului de bas ne referim la diametrul lui interior .
Datorita elementelor pe care nu le putem prevedea foarte exact ( densitatea
vatei fonoabsorbante sau prezenta diverselor piese sau componente de volum
necunoscut ne vom folosi de acest tub de bas telescopic pentru a executa o
reglare finala a punctului de rezonanata al aerului din boxa impreuna cu acest tub
de bas reflex .Tub reglabil de diametrul de 10 cm de gaseste la producatorul SAL.hu . El are marginile drepte .
In cazul ascultarii la volum mic , membrana difuzorului principal va avea o
deplasare ( o elongatie ) mica si viteza de deplasare a aerului prin tubul de bas
reflex va fi si ea mica .In cazul ascultarii la volum mare viteza de circulatie
a aerului prin tubul de bas va fi mai mare si de aceea vor apare niste suieraturi .
Pentru micsorarea acestor suieraturi : marginile tubului , atat din interior cat si din exteriorul tubului de bas vor fi ca niste
buze rotunjite pentru ca la intrarea si la iesirea aerului din tub sa apara cat mai putine turbulente ( vartejuri ) .
Este mai greu sa luam in calcul acest tub de bas cu portiuni de intrare si iesire rotunjite de aceea prefer tuburile de tip telescopic care permit executarea de
rejlaje .Dupa probarea cu un generator audio si dupa ascultarea finala
aceste tuburi de bas telescopice se vor lipi cu adeziv.
Un tub de bas reflex ieftin si bun , din carton se gaseste la Praktiker gratis la
raionul covoare .De fapt este vorba de tubul de carton pe care vin din fabrica
roluite covoarele .Prin alegerea corecta a doua tuburi s-ar putea construi
un tub telescopic de bas .
Altla sursa de tuburi ieftine ar fi tevile din plastic de la burlane sau de la
instalatiile de apa . Putem sa probam mai multe bucati .
( III ) – Membrana difuzorului principal .Alta cale de iesire a sunetelor nedorite din interiorul incintei catre exterior este chiar membana difuzorului principal .
In acest caz nu vorbim se sunetele utile produse chiar de catre difuzorul insusi ci de catre sunetele din interiorul boxei care circuland ( plimbandu-se ) prin boxa ajung din nou sa loveasca din spate membrana difuzorului principal , sa o miste din loc si prin aceasta aceste sunete nedorite ajung sa iasa din boxa .
Aceste sunete se combina cu sunetele utile colorand si ele sunetele principale si
contribuind la micsorarea randamentului global al boxei .
Toate aceste ( I II III ) 3 cai prin care sunete nedorite ies din boxa ( pereti , tub de bas , reflexii interioare care ies prin membrana difuzorului principal )
adauga sunete care nu sunt prezente in inregistrare , micsoreaza randamentul
global al boxei , creaza ecoruri , reverberatii ( care sunt tot ecouri dar mai rapide )
fac ca boxa sa nu mai redea totate frecventele in acelasi timp (sincron) , creaza adeseao senzatie de cutie ( boxa in loc sa redea curat sunetele inregistrare va prezenta un sunet specific de “cutie” , va suna ca o cutie ).
Combaterea acestora este toata arta de aconstrui incinte acustice .
Regula principala este ca peretii incintei sa fie cat mai solizi cu putinta .
Una din cele mai bune incinte pentru difuzoare este incinta din beton .
Nu este o gluma , ca si sunet aceasta incinta este cea mai buna .
Sigur ca din considerente practice aceste incinte se construiesc extrem de rar .
Sunt foarte grele , nu se pot transporta si este destul de reu sa se finiseze in locul
unde vin in contact cu difuzorul . Aceste incinte totusi se construiesc .Am amintit
de ele pentru orientarea catre soliditate in proiectarea incinelor .
Ideea de soliditate a boxei trebuie vazuta in 3 aspecte :
1 . Peretii trebuie sa fie grei , pur si simplu o unda de soc nu trebuie sa ii miste din loc .( sa nu constituie ei o membrana )
2 .Peretii trebuie sa fie tari , o presiune din interior sa nu poate sa ii deformeze .
( sa nu ii indoaie ) ( sa nu se deformeze ca o tabla )
3 .Peretii trebuie sa nu vibreze , sa nu constituie un mediu de propagare a
vibratiilor nici de-a lungul lor ( cum se propaga sunetele prin corziel de chitara ) si nici prim masa lor ( perpendicular pe suprafata cum se propaga sunetele prin apa ) .
Materialul unamim ales si recunoscut este MDF ul . Medium Density Fiber .
Se gaseste la Hornbach si se livreaza in bucati taiate la cerere ( nu trebuie comparata toata placa ) .Grosimea foarte des utilizata la boxe 19 mm .
Penru audiofili nu exista limita , mai gros = mai bun .
MDF-ul este fabricat din particule foarte fine din lemn , presate foarte tare .
Particulele sutn foarte mici ca nisipul fin .
MDF-ul are 700 sau mai bine 900 Kg / metru cub .
Este mai dens decat lemnul din care provine , lemnul avand goluri printre
fibele lui , goluri care probabil au constituit caile de circulatie a sevei prin copac.
MDF ul se aseamna la culoare cu cartonul pentru ambalaje .
El este foarte tare si relativ greu .
Daca se incearac gaurirea lui se poaet observa ca el se poate gauri destul de usor cu varful unui cutit dar atata timp cat el “deranjat” din structura lui el este
foarte tare . Din MDF se fabrica in mod uzual usi .
MDF ul are o sructura uniforma si compacta pe toate cele 3 dimensiuni ( X , Y si Z)
neconstituind o cale de propagare a sunetului gen “coarda de citara” de-a lungul
a nici unei dimensiuni a lui .Fiind relativ greu ( masiv ) nu poate fi miscat de un font de unda .Find foare tare nici nu se incovoaie .Particulele fiind mici cumva
disipa sunetele care ar incerca sa se propage prin el. ( creaza in interiorul
lui mii centre de reflexie , de imprastiere si de disiparea a sunetului ) .
Prin structura :particula – lipici – particula sunetul este obigat sa treaca prin foarte multe ca numar structuri de densitate diferita obtinandu-se o dispersare , o
spargere in mii de unde mai mici a undei pricipale si in cele din urma o disipare
a ei . MDF:
PAL ul este nu este destuld e solid , propaga sunete de-a lungul lui , vibreaza si se destrama foarte usor cand este taiat si mai ales cand sunt montate suruburi in
cantul lui . PAL:
Betonul poate fi luat in consideratie pentru boxe cu amplasanment fix .
Construirea unor boxe din beton ( chiar armat ) :
Alt material placaj stratificat sau Plywood. Este ca un fel de napolitana . este
facut din mai multe straturi de placaj din lemn lipite intre ele . Fibrele straturilor
lipite intre ele au directii diferite ceea ce ste un facor stabiliator .
Acest material poate fi luat in condiderare pe locul 2 dupa MDF.
Eu il consider elastic ( nepotrivit pentru boxe ) .Consider ca poate propaga sunete de-a lungul lui ca un arc .
Plywood ( 2 poze ) :
HDF High Density Fiber nu se fabica in grosimi de 19 mm , se fabica doar in placi subtiri .
din HDF de fabrica parchet si cu HDF se placheaza usile pe exterior .
HDF cu toate ca este mai tare si mai dens decat MDF ul nu este mai bun pentru
boxe pentru ca propaga sunete in lungimea lui .Se comporta ca si clapetele
de la xilofon , este pare tare si intra in vibratie . MDF ul fiind mai moale absoarbe
cumva sunetul .PAL ul are aschii mult mai mari in comparatie cu MDF ul , aschiile
sunt de sute sau de mii de ori mai mari , mai lungi decat aprticulele de MDF .
De aceea PAL ul vibreaza si si propaga sunete de-a lungul lui .
HDF ca si PAL nu sunt bune petrnu boxe ( HDF ul este si scump ) .
Lemnul masiv , natur nu ete bun pentru boxe .
Incinta va avea un sunet de “cutie ” .circula o parere total gresita ca unele
incinte construite din lemn de o anumia estenta vor avea un sunet deosebit de
bun facandu-se cumva o legatura intre esente pretioase si sunetul pretios care
ar imprumuta o aroma de rafinament .Este total gresit . Cum am mai spus cutia
, boxa nu trebuie sa coloreze , sa afecteze sunetul in nici unfel .
Exista anumite persoane care ciocannesc boxele ca sa constate cat de rigide sunt
cautand boxe construite cat mai solid .
O boxa construita salba va suna ca o toba , va produce de la sine sunete care nu
sunt prezente in inregistrare . Alte persoane vad ca unii profesionisti ciocane
boxele dar nestiind scopul interpreteaza ciocanitul ca si cautarea unor estente
pretioase de lem care sa suen bine .Total gresit , prin ciocanirea boxelor
profesionistii cauta boxa cat mai rigide cu putinta boxe care sa prezinte cat mai
redus efectul de toba . O boxa ideala ( teoretica ) ar fi din stanca plina si la
ciocanire ar suna numai degetul nu si boxa .Boxa nu ar suna deloc . Ca sanu mai repet o mai spun doar o singura data , boxa ciocanita ar trebui sa suen cat mai putin , sa sune cat mai infundat in mod ideal sa nu sune deloc .
O solutie extem de buna este construirea boxei cu pereti dubli . Intre pereti se
lasa un gol care se umple cu nisip .
Nisipul va fi foarte geu , va tine piept undei de soc , va amortiza orice vibratie
si nu va lasa ca sunetul sa treaca prin el .Nisipul fiind foarte greu , in caz de
transport al boxei el se va evacua printr-un cep prevazut in partea de jos a boxei .
( la fel cum sunt cepurile de la butiaoele cu vin ) .
Nispul va fi bine ales, cernut , uscat .El va fi amestecat cu ceva substante gen antibiotice , sau cele foloste in tratarea apelor piscinelor pentru a preintampina
dezvoltarea de microorganisme in el .
Exista si boxe din sticla sau din metal masiv dar acestea sunt raritati .
In urma incintelor construite de mine am observat ca mai importanta decat
alegerea unui material masiv , greu si rigid, mai importanta este RIGIDIZAREA
prin amplasarea in interiorul boxei a unor nervuri de intarire .
Foarte bine se pot studia aripile de avion :
I nici un caz a nu se subestima sau a se trece cu vederea necesitatea monntarii a
acestor nervuri de intarire . Ele sunt esentiale pentru un sunet pur .
A se avea in vedere ca aceste nervuri ( sertare interioare ) trebuie sa fie gaurite
cu gauri mari pentru a permite trecerea usoara s sunetului .
GAurile nu cumva sa fie prea mici ,A se evita formarea unor tuburi de bas in
interiorul boxei .De aceea gaurile vor fi cat mai mari si vor fi mai multe intr-o
singura nervura . Voi prezenta cateva modele de ranforsari .Va rog sa le luati
foarte mult in consideratie ca ceva foarte necesar :
Ranforsarile de multe ori vin foarte aproape de difuzor , il inconjoara pentru
a intari cei 4 pereti cat mai aproape de difuzor inclusiv peretele pe care este prins
difuzorul .Aceste nervuri nu vor atinge difuzorul . Difuzorul este ca si motorul de
la avion . El este cel care produce vibratiile , chiar prin sasiul lui nu numai prin
membrana .
Pentru o rigiditate mai mare adesea panoul pe care este prins difuzorul este de
grosime dubla fata de ceilalti pereti ai boxei .( se pot si lipi intre ele 2 straturi de MDF ) . O remarca , dublarea aceasta va fi cumva inspre interiorul boxei .
Prim ingrosarea panoului frontal pe care este prins difuzorul se va evita cu orice
pret formarea unei palnii in fata difuzorului .O sa repet ca sa fie clar : difuzorul
nu se va monta ingropat , el va sta la suprafata panoului exterior .
Orice palnie cat de mica ( chiar si cativa mm ) formata in fata difuzorului va face
ca boxa sa aiba un efect de megafon , sunetul nu va mai fi clar .
Se va evita formarea de astfel de palnii atat din materialul boxei cat si din ramele
protectoare atasate in fata boxei .
De asemenea eventualele inele motate in cop pur estetic se vor aseza in asa fel
incat sa nu formeze con in fata difuzorului principal .
Inelele se vor monta in canale frezate in prealabil in adancimea placii frontale .
In lipsa acestor elemete de intarire se vor monta totusi macr niste bucati de lemn ,
atentie : ele vor uni partile din mijloc ale suprafetelor cele mai mari ale boxei .
Chiar in spatele difuzorului este bine sa fie montata o aripioara care sa sparga
frontul de unda in doua , unul care sa mearga in jos si altul care sa mearga in sus
in boxa . In acest fel cele 2 fronturi e unda candva se vor intalni si se vor anula reciproc .Este bine sa evitam formarea unei unde mari , unitare care sa circule
prin boxa c aun val care se respinge de elementele opuse si paralele,
Aceasta unda in cele din urma va “lovi” din interiort membrana difuzorului
principal si va iesi din boxa ca un factor perturbator .
Placa , panoul din spate al boxei , ele are suprafata ce ami mare , este susceptibil
de a se incovoia .De aceea de-a lungul lui , in interiorul boxei , dar putem sa
montam si in exterior niste nervvuri din acelasi material cu al placii .
Aceste nervuri se vor lipi pe cant , pe toata lungimea lor ( si a placii din spate a boxei ).Aceste nervuri vor avea latimea minim cat 3 x grosimea materialului .
Se vor lipi pe cant pe placa din spate a boxei ( in interiorul boxei sau in exteriorul ei sau si in interior si in exterior ) .Aceste elemente fiind amplasate in spatele
boxelor nu se vor vedea si nu vor afecta imaginea artistica a boxelor .
Se pot monta 1 sau 2 sau mai multe astfel de elemete de intarire .
Placile , suprafetele din care este executata boxa ar fi bine sa nu fie paralele
unele cu altele .Profesionistii monteaza cel putin o placa inclinata sub un anumit unchi .( boxa nu va mai fi un paralelipiped dreptinghic perfect ) ,In asa fel boxa
va putea sa fie asezata tocmai pe acea suprafata inclina a ei luand o pozitie de
“monitor de scena” ,Sigur ca boxele de inata fidelitte nu se asculta in aceasta
pozitie dar se poaet lua in considerare folosirea lor si in acest mod.
Placile paralele duc la reflectarea multipla ( de mai multe ori ) a sunetului
prin boxa , formandu-se adevarate ecouri .Penntru a preintampina acest fenomen nedorit in afara modalitatii de a a monta o singura placa inclinata , putem
construi intreaga boxa din elemete NEPRALLELE .
Sipcile din lemn lipite de-a lungul muchiilor interioare vor contribui la etansarea
boxei dar vor avea o contributie minima asupra vibratiilor peretilor
Pentru a combate vibratiile peretilor va puteti inspira din pozele ce mai sus
care dupa cum vedeti nici nu au sipci de-a lungul muchiilor interioare
ele fiind aproape inutile .
O forma ideala a boxei ar fi forma oului de gaina .
Aceasta forma este destul de greu de construit din placui plana din MDF .Dar nu
este imposibil . Se alege varianta cand se vor taia felii , felii di MDF care compuse
vor duce la forma dorita a boxei .Cu ocazia decupatii acestor forme se vor creea
si nervurile de ranforsare care de aceasta data vor fi constituite corp comun cu
peretii boxei , o solutie ideala .Marii producatori folosesc aceasta metoda :
Sonus Faber , boxa construita din felii, boxa nu are suprafete paralele pe care
sa apara reflexii interioare , forma rotunjuta ii confera o mare robustete si
impiedica rezonantele si reverberatiile parazite :
Mituri ( legende pentru a mari in mod exagerat perturile ) .
Furnirul foarte sump , este foarte frumos , elegant dar nu contribuie la puritatea
sunetulu in schimb contribuie din plin la un pret foarte ridicat .
Tot un Sonus Faber ( de altfel ) o boxa foarte buna :
Alt element de legenda Spike-urile ( varfuri ascutite ) :
Un elemet de legenda care are un mimim de sambure de adevar .
Cablurile foarte groase : Audioquest vinde cabluri cu pret de ordinul
sutelor de euro pe metru liniar .
Cablurile trebuie sa aiba o impedanta adica mai simplu zis o rezistenta mult
mai mica decat rezistenta de 8 ohmi a boxelor . Un cablu electric de 2.5 mm patrati pentru o camera obisnuita ( lungim imici ) este mai mult decat suficient .
Spun ca este suficient pentru ca al va avea o rezistenta ohmica extrem de mica
fata de rezistenta uzuala de 8 ohmi a boxei .
Atentie in ultima vreme au aparut niste cabluri chinezesti foarte aspectuase
dar care sunt construie din fier cuprat .A se lua o rola intreaga de exemplu
de 200 de metri , a i se masura rezistenta si apoi a se calcula rezistenta
practica a cablurilor pe care le vom folosi .
Lemnul de esenta nobila ( radacina de trandafir sau alte esente ) .
Inscriptionari cu scris de mana & borne de lux :
Standuri , continuarea legendelor :
Forme se melci sau de palnii. Sunetul trabie sa fie cat mai sarac in ecouri :
Tot de domeniul legendelor legate de audiofilie : amplifictoaele cu lampi .
Este drept ca suna bine dar si tranzistoarle suna foarte bine , vezi Pass Labs .
sau site ul lor firstwatt .
Stabilizatoarlele sau conditionerelel pentru retea (pentru curentul de 230V ), contribuie dar prea putin .
Mult mai mult decat aceste legende la calitatea auditiei contribuie :
– Pozitia ascultatorului fata de boxa siin special fata de difuzorul de inalte .
Daca difuzorul de bas nu ese directiv totusi amplasarea aproape de podea
a difuzorului de bas va accentua foarte mult basul .
Amplasarea boxelor in coltul camerei va amplifica si mai mult acest fenomen .
Difuzoarele de medii sunt relativ directive , este bine sa stam in fata lor .
Difuzoarele de inalte sunt extrem de directive .Este bine ca boxa sa fie amplasata
la nivelul urechii ascultatorului . In special inaltimea difizorului de inalte trebuie
sa fie egala cu inaltimea urechii ascultaotrului .
Trebuie tinut cont daca ascultaotrul sta in picioare ( danseaza ) sau daca sta pe fotoliu . Boxa ( difuzorul de inalte ) va fi la inaltimea urechii .
– Camera va fi capitonata si cu cat mai multe obiecte ( lururi ) in camera .
Mai multe lucruri inseaman mai multe puncte de disperie , valul ecoului se va
sparge in mai multe directii si ecoul se va disipa .
In partea opusa legendelor : Neumann studio monitors :
Ca o referinte de boxe foarte bune ( sunetul poate cel mai bun din tot ce exista ) . Neumann KH 310 :
– Camera va avea carpete si covoare pe pereti .
Usa va fi capitonata .
Partea de sub masa va fi capitonata .
In dreptul geamurilor se va trage perdeaua care va fi cat mai consistenta
( din caifea ) .
Daca se poate geamul va fi deschis .
Pentru o antifonare minima :
Boxa se va inlocui cu o lampa .
Ascultatorul va sta in locul lui .
Cineva va deplasa de-a lungul peretelui o oglinda .
In pozitia unde ascultaotul va vedea lampa asezata in locul boxei , in acel loc
de pe perete unde este oglinda la acel moment, acolo , pe perete , in acel loc ,se va amplasa un covor sau o rama umpluta cu vata minerla .Rama poate fi decorata
cu o tipatitura pe panza intinsa pe acea rama .
Dimensiuniel boxei : Boxa de alege ca merime dupa regula bunului simt .
Trebuie vazut (gandit ) a sa potriveasca ca dimensiuni normal intr-o camera normala . 🙂
Boxa va avea dimensiunile de mai jos sau un multimpluale acestora :
-1.62 inaltimea
-1 latimea
– 0.62 adancimea
Aceste raport al dimensiunilor 1.62 , 1,0 , 0.62 reprezinta un raport de aur .
Pentru evitarea formarii undelor stationare nici una din laturi nu va fi dublul celeilalte , nici triplul celeilalte .Raportul a fost calculat de matematicieni .
Raportul nu este batut in cuie dar este foarte bine sa fie respectat .
Cel mai prost se comporta boxele sub forma de cub .
In ele aerul va oscila ca un mare balon de sapun , in toate directiile , in cele din urma sunetul va lovi difuzorul si va iesi prin membrana afara din boxa .
Difuzorul se poate amplasa pe oricare din laturi ( doar sa aiba loc , sa intre ) .
Difuzorul ( de bas ) nu se va monta chiar in centru (la mijlocul inaltimii) tocmai pentru a se evita formarea undeor simetrice ( care duc la ecouri ) in boxe .
Un amplasament usor descentrat pe inaltime si poate putin si pe latime va creea
unde stationare care se vor anihila unelel pe altele .
Se vor evita amplasamentele si constructiile simetrice .
Solutiile asimetrice vor crea in spatele difuzorului niste unde care tocmai
datorita acesor asimetrii se vor sparge si se vor anula ( disipa ) .
Constructiile simetrice vor crea in interiorul boxei conditii ideale pentru
formarea ecourilor in boxa , ecouri care vor sta in boxa , vor tot oscila
ca un mare balon de sapun care pana la urma va iesi afara ca sunet chiar prin lovirea membranei difuzorului principal .
Vata , antifonarea in interiorul boxelor :
Vata va sparge unda ecoului , o va amortiza si o va disipa in asa fel incat ea nu va
face nici sa vibreze peretii boxei si nici nu va lasa sunetul ecoului sa iasa prin
difuzorul principal .
In special este importanta zona ( peretele ) situata chiar in spatele difuzorului .
Pentru ca sa nu se formeze unde de ecou , in boxa trebuie evitata reflexia pe
suprafete paralele opuse .( petetii pe cat posibil nu vor fi paraleli dar aceasta
e greu de facut ).
Pentru aceasta in conditii de buget foarte redus se va aplica cate un strat de
vatelina doar pe cate unul din peretii care sunt paraleli . Vatelina , in conditii
de buget redus la minim ,se aplica pe mimin 3 pereti ( din cei 6 cati are in total o boxa ) .Acei pereti pe care se va amplasa vatelina vor avea un colt comun ( logic ) .
Recomandat este sa se aplice vatelina pe toti peretii interiori ale boxei .
Vatelina se poate aplica si pe placa frontala in jurul difuzorului .
In loc de vatelina se poaet folosi , postav . plus , pasla , burete ,vata minerala
pentru izolati termice in constructii .Aceasta din urma este cea mai putin inflamabila si strabila chimic , nu prezinta pericol pentru plamani si nu constitulie nici aliment pentru molii .
Materialul fonoabsorbant poate necesita un tratament cu substante antibiotice
nepericuloase pentru om penntru a nu se dezvolta micoorganisme in interiorul boxei .Totusi trebuie avut in vedere ca aceste substante pot iesi prin tubul de bas
reflex .
Pentru a elimina posibilitea ca vata sa iasa din boxa prin tubul de bas reflex
acesta poate fi prevazut cu un grilaj in interior . A se tine seama ca acel grilaj prezinta pericolul de a produce zgomot sub forma de suflu ( suierat) nedorit .
De eceea se plaseaza in interor . Penru ca vatelia sa nu ajunga sa atinga membrana difuzorului ea se poate baga mai intai in niste perne din tifon , etamina , sau un material prin care sunetul poate trece foarte usor .
De multe ori pernele putin mai mari decat boxa ,stranse cu mana si indesate inboxa reprezinta o solute foarte buna de combatere a ecourilor si de absorbtie
a intregii energii radiate din spate de difuzor .solutie Dynaudio ( mii de euro buc ) .
Vata minerala pennru termoizolatii va fi scamosata , rasfirata inainte de folosire
altfel este prea densa si boxa va avea un volum echivalent mult prea mic .
Vata ( in general )adaugata in boxa ,la o densitate normala ( rasfirata si nu
compacta ) va face ca sunetul sa
aiba o viteaza de propagare mai mica si boxa se va comporta ca si cand ar avea un volum real mai amre cu 10-15% fata de volumul geometric masurat .
Daca boxa construita este ( din gresala ) prea mica sa va adauga vata dar sa nu fie
foarte foarte indesata . Daca lipit de peretii interiori se va amplsa fonoabsorbant mai dens ( pasla ) , spre centrul boxei vom folosi vata mai rasfirata .
Spre interior si de preferat in tot volumul boxei perne cu vata minerala rasfirata in prealabil .
Daca boxa este construita din placi prea subtiri si vibreaza atunci in interior peretii se pot captusi cu carton asfaltat folosit la hidroizolatiile cladirilor .
Acest carton bituminos va ingreuna peretii si va micsora vibratiile lor .
Pe suprafata situata chiar pe peretele din spatele difuzorului se poate monta un strat fonoabsorbant mai consistent .
Sunetul produs de difuzor si reflectat de peretele situat chiar in spatele difuzorului
va fi foarte puternic si vom folosi aceasta metoda de capitonare pentru a elimina
aceasta prima reflexie .
Putem monta in spatele difuzorului o aripa inclinata defectoare care
din start va sparge unda principala din spate si va disipa reflexia .
Aceasta aripa deflectoare inclinata va lucra cu embele fete .
In boxa vom putea monta astfel de aripi deflecoare dispuse sub diverse unghiuri
care vor imparti sunetul in mai multe fascicole inguste care se vor anula reciproc.
Difuzorul fiind a un motor care ar vrea sa plece din loc , in imediata lui vecinatate
boxa fa fi prevazuta cu o nervura de ranforsare
care va duce( va uni ) pana la placa opusa celei care sustine difuzorul .
Toate nervurile vor micsora in mod nedorit volumul boxei goale.Se va tine cont
de aceasta in proiectarea si calcului volumului de aer necesar in boxa .
Verificarea unei incinte etanse : se apasa cu mai multe degete odata difuzorul
si se tine asa apasat sa zicem 30 de secunde dupa care se elibereaza brusc .
Membrana trebuie sa revina in pozitia initiala printr-o miscare lenta .
Aceasta inseamna ca boxa este etansa .
O etansare perfecta nu este de dorit penru ca ar insemnca ca o data cu varaitia
presiunii atmosferice , pozitia de repaos a membranei sa se deplaseze fata de
plozita de mijloc care corespunde cu camplul magnetic si de la care se masoara
elongata maxima a membranei .
Alegerea difuzorului :
Diametrul difuzorului . Pentru Hi-Fi si domeniul audiofil diametrul optim
al difuzorului este de 6.5 zoli pana la 8 zoli .( inchi ). Adica min 16 cm … si max
20cm. Doar pentru woofer. subwoofer vom alege diametre mai mari .
Difuzoarele mai mici de 5 ” se vor evita, exista si exceptii la preturi ceva mai ridicate .
Acesat va fi difuzorul de bas sau de banda larga ( a nu se confunda cu subwooferul despre care nu voi discuta in acest artocol ) .
In cazul difuzoarelor de banda larga Ex Visaton BG20 sau B200 este posibil sa fie necesar un subwoofer .
Alegerea difuzorulu iin functie de parametrul Qts :
Din calcul ( AJ Designer ONLine calculaltor ) dar si alte softuri Qts arata asa :
difuzoarele cu Qts mai mare de 0,7 nu se ( prea _ pot folosi in boxe , ele sunt
destinate montajului cu volum infinit in spatele lor ( tavav fals , pe polita in spate
a automobilelor , sau amplasate put si simplu in zid intre doua camere .
Un difuzor cu Qts 0.4 pan ala 0.65 fa fi in difuzor normal , bun .
Difuzoarele care au Qts 0.18 pana aprox in 0.35 sunt difuzoare foarte scumpe .
Ele au “motoare” foarte puternice raportat la greuttea membranei lor ,
ele sunt capabine nu numai sa deplaseze foarte controlat propria membrana
dar sunt capabile sa comprime aerul din boxe mici .
Difuzoarlee cu Qts 0.4 pot comprima aerul din niste boxe normale .
Difuzoarele cu Qts mai ame de 0.7 nu pot comprima nici un fel de aer ele pot doar
sa isi controleze propria membrana .Cum un difuzor nu poate lucra fara boxa , cum am aratat la inceputul articolului difuzoarele cu Qts mai mare de 0.7 au si ele
nevoie de boxa dar boxa va fi foarte mare ( pentru ca nu au capabilittea de a comprima aer ).Aceasta boxa mare va fi ( constituita din ) tot aerul dintre tavan si tavanul fals sau va fi ( chiar ) camera vecina . Boxe cu QTs mai amer de 0,7 pot
functiona si fara boxa dar vor trebui montate pe panouri mari deschise (open
baffle) . Se pare ce cele mai bune pentru audiofili sunt aceste panouri deschise
( oppen baffle ) si difuzoarele cu Qts in jur de 0.7 vezi Visaton B200 .
Dimensiunea acestor panouri va trebui sa fie foarte mare pentru ca la cea mai
joasa frecventa care se doreste a fi redata , sunetul sa nu aiba timp sa plece de la
difuzor , sa inconjoare panoul si sa ajunga din fata in spatele difuzorului ( si invers ) .Deci raspunsul la frecvente joase va fi conditionat de niste placi ( panouri ) deschise de dimensiuni foarte mari . In lumea audiofililor se aminteste foarte des
despre aceste panouri :
Observam ca nu are importanta daca difuzorul de bas este asezat cu fata sau cu spatele ( catre ascultator) , energia radiata fiind aceeasi de catre ambele fete .
Asta ne reaminteste de necesarul capabilitatii boxelor de a retine in interiorul lor
toate energia radiata in interiorul boxei.
Aici amplasamentul a fost ales probabil din motive estetice si pentru a stabilza
centrul de greutate .Totusi trebuie avut in vedere ca un difuzor reda sunetele
mai inalte cu portiunea mai din centru a lui .Inaltele nu ocolesc obstacole .
ele se lovesc si se reflecta .Ele sutn radiate de catre difuzor sub forma unui
fascicul ingust .De aceea pozitionarea unor elemente chiar in fata centrului
difuzorului nu este de dorit .Doar in cazul obturarii intentionate a acestor sunete .
Ca o concluzie despre Qts .Daca ne dorim incinte mici ca dimensiuni si bune
Qts va trebui sa fie cat mai mic .Daca ne dorim incinte sa zicem normale atunci
Qts va f iin jur de 0.4….0.5 .Difuzoarele cu Qts in jur de 0.7 necesita boxe foarte
mari si chiar panouri deschise .Dar aceste panouri sunt in centrul atentiei multoraudiofili inraiti .Difuzoarele cu Qts peste 0.8 nu pot fi montate in nici
o boxa , in general sunt difuzoare ieftine dar exista si unele scumpe ex Eminence
destinate a fi folosite in inchinte deschise pentru chitari .
Daca vom dori o boxa compacta neaparat vom cauta un difuzor cu Qts foarte mic .
In afara de parametrul Qts ai este un parametru Vas .Ce este Vas ? :
Volumul echivalent inchis de un piston ideal ( fara masa si fara frecare ) cu un diametru egal cu cel al membranei difuzorului .
Acel piston odata apasat ar trebui sa se simta la fel cu apasarea membranei difuzorului .
Acest parametru contribuie si el la volumul boxei odata cu Qts .
La o valoare Qts de 0.4 pe care o consider o valaore medie , sau normala
pentru un difuzor bun obisnuit , volumul boxei va fi oarecum egal cu acest Vas.
Un difuzor care va avea Qts 0.2 sau 0.3 va avea nevoie de o incinta mai mica decat Vas .
Un difuzor cu Qts mare de 0.6 sau 0.7 va avea nevoie de o boxa mult mai mare decat aceste Vas . Deci Vas congribuie la dimesionarea boxei sau la alegerea difuzorui . In general dar nu e regula stricta :
Un difuzor cu Qts mai mic de 0,4 se preteaza a fi folosit in incinte cu bas reflex .
Un difuzor cu Qts mai maer de 0.4 pana in 0.7 va fi folosit in incinte inchise .
Daca dorim sa constuim o boxa foarte buna si foarte mica va trebui sa alegem un
difuzor cu Qts de 0.2 .Aceste difuzoare cu Qts sub 0.3 sunt foarte scumpe , pot
ajunge la sute de dolari bucata chiar daca sunt mici de 6.5″ sau de 8″.
Si la difuzoarele mari de concert Qts conteza la fel , se trateaza la fel .
Un difuzor cu Qts de 0.2 va avea ca incinta reomandata o incinta atat de mica ca
de abia va intra difuzorul in ea .
O exceptie de la regula : precum am zis difuzoarele care au Qts mai mare de 0.7
ele au nevoie de volum infinit de aer in spatele lor , totusi cu toate ca avand Qts mai amre de 0,7 si s-ar recomanda incinte inchise , ele totusi se pot monta (
calcula , adapta prin calcul ) in incinte bas reflex .Dar totusi un difuzor cu Qts mai mare de 0.8 nu este de dorit pentru auditii , dar daca vom folosi panou in locul boxei .Difuzoarele ieftine pentru interfoane sau aplicatii
foarte putin pretentioase au Qts mai mare de 0.8 sau chiar mult mai mare de 1 .
In geneal sutn difuzoare ieftine Low-End si nu as vrea sa discutam aici de ele .
Exista si exceptii difuzoarele de concert pt chirari dar ele nu sutn pentru auditii .
Aceste difuzoare de concert au un sunet specific …blues si coloreaza intentionat
sunetul adica tocmai ce vrem noi sa eliminam in cazul boxelor pentru auditii .
Al treilea parametru important al unui idifuzor este Fs .(impoprtanti sutn doar
acesti 3 parametri : Qts Vas si Fs ).
Fs reprezinta fecventa de rezonanta proprie a difuzorului atuni cand difuzorul nu
este montat in nici un fel de boxa .Fs reprezinta frecventa de rezonanta a unui difuzor cand el este in aer liber .
Ba mai mult ca sa masuram mai precis Fs trebuie ca in vecinatatea difuzorului sa
nu existe nici un obiect la o distanta se sa zicem 50 cm .
Cu cat un difuzor are Fs mai coborat cu atat difuzorul poate sa redea sunete mai joase ( mai grave ). Alta regula geneala : un difuzor montat in boxa va avea tot
timpul o frecventa de rezonanta a lui ( impreuna cu aerul din boxa ) mai ridicata fata de Fs . Cu alte cuvinte orice boxa ( si trebuie sa folosim boxe ) va strica acest
Fs in sensul maririi lui ( numai ca nu se mai noteaza cu Fs pt ca difuzorul nu mai este in aer liber ) .Ca sa fiu mai clar nici o boxa nu poate reda frecvente mai joase decat Fs . Cu cat alegem o boxa mai mare cu atat efectul de “perturbare” a acstui
Fs a difuzorului este mai redus .si difuzorul va reda “de la sine ” frecvente mai coborate care se vor apropia de Fs .
Un difuzor ideal ar avea Fs 18 Hz pantru ca amplasat intr-o incinta acel Fs sa fie
“perturbat” de catre boxa la valaoarea de 20 Hz cat este limita inferioara de frecvente percepute de om .
Doar ca un difuzor cu un Fs foarte coborat nu va putea urca suficient in frecventa
pentru a acopri gama vocii umane . Un caz conret ar fi capabilittea lui de reda in sus pana la limita 1500 Hz Acest difuzor va trebui folosit impreuna cu alt
difuzor care sa “preia ” gama de frecvente de la 1500 Hz in sus .
toate bune si frumoase doar ca acolo la 1500 Hz va trebui sa folosim un filtru
separator de frecvente .Aceste filtre sunt departe de a fi ideale .
Filtrele impreuna cu trecerea de a un difuzor la altul tocmai in mijlocul
gamei de frecvente a vocii umane degradeaza foarte mult senzatia de naturalete
a unei incinte acustice .
De aceea pentru Hi-Fi si mai ales audiofilie recomand folosirea difuzoarelor de
banda larga .
Difuzoaree de banda larga ( full range ) nu pot cobora foarte mult in frecventa
pot functiona fara woofer dar adesea au nevoie de o boxa separata subwoofer .
Uneori necesita si un supertweeter .
cu toate aceste dezavantaje difuzoarele de banda larga au un imens avantaj
care le pozitioneaza dupa parerea mea pe locul nr 1 in boxele pentru audiofili :
Ele redau tot spectul vocii umane si unele instrumente ( de suflet ) cum ar fi
saxofonul sau chitara fara a imparti acest spectru in “bucati” .
In lipsa acestui difuzor de banda larga si deci prin folosirea difuzoarelor
cu cauciuc aceste “bucati” vor trebui separate si “lipite” cu filtre .
Ei tocmai acete filtre strica mult sunetul , strica din liniaritate si din omogenitate.
Sigur ca majoritatea oamenilor vor fi adeptii filtrelor si de prezenta basilor dar in
acest artocol doresc sa ma refer la o categorie mai restransa cea a audiofililor.
Difuzoarele de banda larga cele din hartie si panza din constructie au o liniaritate
foarte buna a caracteristicii de frecventa .Totusi o realitate este ca ele suna un pic
prea deis , sunt prea luminoase ( in ceea ce priveste sunetul ) , lumineaza
ca o lanterna .Si noi am dori sa obtinem un sunet ca lumina zilei .Exisa retete
de compensare cum ar fi montarea unui rezistor in serie cu un condensator pentru a liniariza sunetul.Aceasta tendinta de a fi prea “luminoase ” este specifica
tuturor difuzoareleor de banda larga .Ea se mai poate compensa si din reglajele
de ton al amplificatorului .Dar calitatea lor este foarte inalta , cea mai inalta din
lumea difuzoarelor si acest aspect nu este chiar atat de deranjant .
Cu B200 visaton nu am construit pentru ca totusi ete un difizor cam scump
, costa in jur de 120 euro / buc , dar ma gandesc totusi sa construiesc un oppen baffle cu el .Se pare ca fata de BG20 , B200 -le are un camp magnetic de doua ori mai puternic si este un difuzor mai greu , are 2Kg in loc de 1Kg cat are BG20 -ul .
B200 este catalogat pentru audiofili .
BG20 este un difuzor maiieftin , costa de 4 ori mai putin fata de B200 dar eu
consider ca BG20 este un difuzor foarte bun , de exceptie si este primul pas
pe care se poate face spre audiofilie .
Am observat ca senzatia de natural nu este data atat de mult de
capabiliitatea de a cobora mult in frecventa a boxelor si mai mult de liniaritatea
lor si de caracteristica cat mai liniara a diagramei water-fall . ( cascada ) .
O boxa buna pentru audiofili este o boxa care are group delay mic si constant .
Am construit boxe cu difuzorul german Visaton BG20 .
De cand am auzit acest difuzor cum suna am hotarat ca pentru inalta fidelitate nu
voi mai construi decat boxe numai si numai cu difuzoare cu membrana din hartie. Valorie de catalog sunt Fs = 38 Hz , Vas = 110 litri si Qts 0.44 .
Valorile explicate : difuzorul in anumite conditii idela ar putea sa redea 40 Hz .
Vas fiind mare boxa va fi mare , la un Qts de 0.44 volumul boxeei va fi comparabil
cu Vas .Qts 0.44 inseamna ca difuzorul se poate monta intr-o incinta ( are Qts sub
0.7 ) , controlul membranei este destul de bun iar pretul va fi unul mediu spre mic . Difuzorul costa in jur de 120 ron adica 27 euro TVA inclus .
El este dat in catalog ca ar putea reda pana la 18 KHz cee ce in practica eu as zice
ca nu reda nici 12 KHz .( considerad o atenuare de mius 3dB la capatul de sus al
benzii raportata la un punct din mijlocul benzii sa zicem fata de 1 Khz ) .
Puerea maxima esat data 70W iar puterea de “program” , “rated power” este data la 40W .Eu as zice ca poate sa suporte un soc singular si scurt de 70W si ca poate
sa suporte varfuri repetitive muzicale de 40 W, Eu personal sint ca BG 20
este cam dat peste cap la o putere sinus de 10W dar , mai e un mare dar :
difuzorul are un randament extrem de ridicat 92 dB (1 W/1 m).
Ceea ce inseaman ca poate genea la 1 metru atacat cu 1W o presiuej acustica standard de 92 ! . Raportat la alte difuzoare fiecare 3dB insemna o dublare
sau o injumatatire a presiunii sonore . In practica de simte asa : difuzorul se aude
tare la doar 1W , foarte tae la 5W si extrm de tare al 10W , seara cu o sutime de
Watt poate dernja vecinii . Evaluarile le-am facut cu un amplificator Onkio Integra M5030 :
Acest difuzor este declarat difuzor de medi pentru siteme de amplificare
foarte puternuice dar prin randamentullui foarte ridicat si liniaritatea lui
deosebinta poate fi aplicat cu succes pentru boxe audiofile .
Producatorul il numeste : 20 cm (8″) full-range speaker with tweeter dome. High efficiency. Suitable for full-range units as vocal or guitar monitors or as a mid-range unit for full-scale or musicians’ PA systems.
Acum aceast Fs coborat , de 38 Hz arata clar ca nu este un difuzor dedicat mediilor sau mai bien zis este un difuzor de banda larga care se “descurca”
briliant ca difuzor de medii .
Masa intregului sitem mobil care include pe langa membrana si bobina este de
doar 10 grame .
Softul pe care l-am folost in calcul :
http://www.ajdesigner.com/fl_subwoofer/subwoofer.php
sper sa mai mearga linkul , daca nu puteti cauta soft de la Eminence Designer :
Cu AJ Designer online cautati pe goolge : “Subwoofer Box Enclosure Design Calculator”
Nu conteaza ca nu e subwoofer ecuatiile de clacul sunt aceleasi :
rezulta incinta inchisa etans de 72 de litri . Ceea ce am si facut .
Am facut putin mai mare pentru am montat in interior elemente de ranforsare .
La prima ascultare parea ca ceva nu suna bine .
Este aceeasi senzatie pe care o ai cnad asculti prima data niste casti de 200 de euro . Suna cu totul altfel .
Boxa cu Visaton BG20 suna cu totul atfel decat majorittea boxelor ascultate pana atunci . I-am atasat un difuzor de inalte pe post de ultra tweeter .
BG20 -ul suna bine si fata acest tweeter .Cu acest tweeter sunetul a devenit cu
adevarat briliant . Tweeterul pe care l-am folost Hertz DT24.3 tweeter de masina
Costa in jur de 17 euro bucata respectiv 38 euro perechea (filtre incluze in pachet).
Am ascultat zeci zi zeci poaet sute de tweetere dar la acest pret de aprox 75 ron /buc . cu filtru inclus aceste tweeter de masina este fabulos .
Am conectat acest tweeter impreuna cu filtrulluicu care se livreaza .
Se pare ca totusi sunt un pic inalte prea multe .
Probabil ca suna prea tare pentru ca are 4 ohmi BG20-ul avadn 8 Ohmi .
Oricum in general tweeterele “tipa” prea tare , ( toate ) si este necesar sa le
reducem.
Cred ca ar trebui folosit un atenuator pentru tweeter tip : ” L-Pad ” .
In locul celor doi potentiometrui se probeaza diverse perechi de rezistente
a caror suma sa fie de 8 ohmi . de ex : 5 ohmi sus si 3 ohmi jos .
Aceasta configurate conserva impedanta pe care o “vede” tweeterul spre
amplificator eliminand efectul de falfaire al membranei care ar apare in cazul
folosirii unei rezistente singulare in serie cu tweeterul .
( din cauza vitezei membrana depasete pozitia unde trebuie sa se opreasca
si in viteza ei devine un generator de curent electric care este franat de catre
rezistenta de sarcina ) .In acest fel fidelitatea este conservata chiar daca
intoducem rezistente de atenuare , rezistena serie micsorand semnalul iar
rezistenta catre masa amortizand supraoscilatile mecanice .
Odata cu adaugarea unui tweeter unui difuzor de banda larga , pe mai multe site uri am vazut proceduta de taiere cu foarfeca a conului auxiliar al difuzoarelor de
banda larga . Nu am incercat aceasta procedura dar crez in ea . In acele site-uri
se spune de ridicarea fidelitatii difuzorului de banda larga in domeniul medilor
masa im miscare fiind micsorata .
In general aceste difuzoae de banda larga au o caracteristica constanr crescatoare spre frecvente inalte ( atuni cand sunt ascultate ) .
Pe mule site uri apare adaugat un filtru pentru a combate aceasta caracteristica “urcatoare” .Nu am probat .
Am cuplat difuzorul BG 20 direct la amplificaotrul Onkyo M5030 fara nici un filtru si fara nici o corectie de ton la amplificator .
Sunetul este foarte bun , specific instalatiilor audiofile .
Mai multi prieteni s-au aratat dezamagiti de absenta filtrelor .
( doar tweeterul Hertz a fost cuplat prin filtrul lui propriu )
Am incercat sa introduc doar de proba mai multe filtre inainte de BG 20 .
Orice filtru introdus cat de mic ducea la un rezultat dezastruos , disparea
acea senzatie de prezenta, de natural al muzicii .
Ca sursa de semnal am folosit un DVD player Philps ( folosit doar pentru audio ) :
Aceste playere Philis din seria DVP3350 sunt uluitoare pe partea de audio .
Au convertoare 24 biti 192 KHz .Probil ca fiind atat de bune si nedorindu-se
sa fie aplicate in studiouri , ( pentru ca sunt capabile de calitate de studio )
Philps a introdus intentionat niste ” bug uri ” in software in sensul ca
DVD urile preiau foarte lent comenzile ( de stop , pauza , play ) si uneori se mai
si blocheaza , in special daca sunt “butonate” . In rest la petul de 36 euro respectiv
160 ron noi sau pe la 90 de ron foloste dar in stare perfecta reprezinta o solutie de
varf in domeniul audiofiliei ieftine . Ele readau MP3 atat de pe stick ul USB cat si de pe CD sau DVD :
Am conectat DVD ul direct la amplificator , doar prin intermediul unui potentiometru simplu de volum ( probabil de 10K sau 47K ohmi ) .
Amplificatorul este de fidelitate extrm de mare , este extrem de greu , are peste 17
Kg si nu dispune de nici un fel de reglaje de ton . Indicatoarele analogice sunt gradate direct in Wati . ( pe 8 Ohmi ) .
Sigur ca muzica inregistrata trebuie sa corespunda calitatii urmarite adica MP3
cu bit rate de 320 real nu postconvertita din ce stiu eu ce bucati de rezolutie mai mica .(ridicata artificial la 320 Kbps)
Pe pasaje de voce feminina , jazz , clasica , vioara , sau in special saxofon
fidelitatea este atat de mare incat celor cu simt artistic ni se face “pielea gaina”.
Senzatie de prezenta in camera a inerpretilor este foarte reala .
Senzatia de localizare ( pozitia ) interpretului in camea este de asemenea
foarte bine definita .
Pentru ca sursa de semnal sa fie cat mai punctuala si mai bine definita in spatiu,
tweeterul ar trebui amplasat (suspendat ) in mijlocul difuzorului de banda larga .
Am intalnit pe internet pozitionari un pic “offset ” pentru a nu umbri chiar
mijlocul difuzorului de banda a=larga pentru ca prin portiunea centrala el reda
spectrul acut .Spectrul ceva mai de jos de frecventa este redat de intreaga membrana .De aceea ar trebui evitata umbrirea membranei chiar in portiunea
centrala a ei .
Boxa are 80 litri ( net ) este construita di MDF de 18 mm ( sau probabil 19mm.
Este vorba de MDF ul care se gaseste la Hornbach ) .
Boxa are un sertar gaurit cu garuri mari , sertar de ranforsare amplasat imediat
sub difuzorul BG20 .
Difuzorul BG20 este amplat in partea de sus a a boxei. Scopul acestei amplasari :
daca ascultatorul sta pe fotoliu boxa va avea nevoie de un stand mic penru ca
difuzorul BG 20 impreuna cu tweeterul sa fie la acelasi nivel de inaltime cu urechea ascultaotrului .
Considerente negative : boxa are o tendinta de a reda ceva mai tare frecventele
tot mai inalte .De aceea este necesar un corector de ton care sa fie reglat la aprox
pozitia + 3 gradatii a butonuui de bass spre plus . Aceasta folosire cu butonul
de bas la +3 compenseaza si lipsa basului profund incintele inchise avand
capacitatea de recuperare a basului pierdut deoarece caracteristica de bas a lor
este lent ( nu brusc ) descrescatoare . Basul lor se poate recupera prin corectia
amplificatorului .
Tot considerente negative , greutate si marimea , Sunt relativ greu de transportat
si de incarcat in masina mica de catre o singura persoana .
Considerente pozitive : pretul aprox 250 ron / boxa fara finisaj exterior .
( dar cu tot ce includ , difuzor de banda larga , tweeter , debitare MDF , placa MDF ,
fire , conector, fludor ( nu se folosesc papuci penru a se slabesc de al vibratii ) ,
elemente interioare de ranforsare , lipici Bizon KIT , baghete de lemn ) .
A nu se vopsi cu difuzoarele montate si a nu se monta difuzoarelel dupa montaj si nici dupa vopsirea proaspata . Vaporii de lipici si/sau de vopsea pot distruge difuzoarele.
MDF ul absoarbe o cantitate imensa de vopsea .Din motive economice se prefera
aplicarea mai multor straturi de primer , ceva vopsea mai ieftina inaintea aplicatii
vopselei finale .Pentru obtinerea luciului straturile intermediare de vopsea se vor slefui consecutiv .
Considerente pozitive :
Sunet foarte clar nemainintalnit la boxele coerciale .
Calitare a sunetului net superioara boxelor comerciale .
Senzatie de deschidere , de transparenta , de prezenta . de localizare precisa a
interpretilor .
Randament foarte ridicat cred ca se preteaza a fi folosite cu acele amplificatoare de 1W prezentate pe site-ul firstwatt.com .
Se preteaza pentru a fi folosite la amplificatoaele cu lampi care se stie ca nu pot
debita puteri pre mari .
Viteza de impact a cinelurilor , a corzilor ciupite redate este fantastica .
Difuzorul impresioneaza prin acceleratie uluitoare a membanei , are un raspuns
quasi -instant la pasajele rapide .
Voeca feminina si chiara redate te face sa te opresti din orice alta activitte ,
am vazut oameni care s-au oprit pur si simplu din discutia dintre ei cand au inceput aceste boxe sa cante chiar la volum foarte redus .
Calitatea aceasta inalta se pastreaza si la ascultatea de seara la volum mic si chiar
foarte mic . Aceasta capacitate nu am intalnit-o la boxele obisnuite .
Alte considerente :
Prin calitatea lor ele nu se pot folosi pt muzica ambientala pentru ca oricine
le aude are impresia ca este cineva acolo langa el si incearca sa ii ofere cumva
atentia cuvenita .
Oricat de bune sunt tutusi pentru a fi perfecte au nevoie de a fi completate de un
subwoofer reglat foarte incet , practc sa nu se auda doar sa completeze acea
lipsa a frecventelor joase , lipsa specifica difuzoarelor de banda larga .
Recomand ca acel subwoofer sa fie tot de tipul etans ( de compresie ) .
Idei de viitor :
construcita dupa modelul SOLO 100 de la Visaton cu un sistem bas reflex
care are o jumatate din boxa amortiata cu vata multa asa incat sa apara si
efectul de bas reflex dar mult estompat , in asa fel incat boxa sa ramana in
domeniul audiofil . Sau o constructie semi deschisa in care portul de bas
sa fie inlocuit de un filtru semipermeabil pentru aer .
————————————————————————————————————————————
Boxe bas reflex ( eu construiesc numa inchise ) :
Avantaje :
-frecventa joasa redata foarte apropiate de frecvenat Fs a difuzorului .
-deplasare ( elongatie ) foarte mica a membranei in gama cea mai joasa de
frecvente redate .
-senzatia puternmica de bas penru dans si muzica hip-hop .
-redarea in special a ritmului muzicii .
-Boxele bas reflex se preteaza pentru muzica electronica , rock , ringuri de dans ,
muzica Hip -hop muzica moderna si dansanta la modul general , cluburi , jocuri
pe calculator , sonorizari in aer liber unde presiunea acustica este factorul determinnant .
Dezavantaje :
-redarea unor sunete care vin spre acultator la intervale diferite de timp
unele fata de altele ( group delay slab calitativ ) .
-pericolul distrugerii difuzorului in cazul patrunderii in boxa a frecventelor
sub frecventa ei de acord . ( deplasare amembranei devine excesiv de mare )
-necesitatea calcului si a unei executii foarte exate si precise a volumului intern .
aerul din boxa , lungimea tubului de bas , diametrul acestuia lucreaza
in stransa legatura cu difuzorul regimul acestor componente fiind unul rezonant .
Se exclude consructia ” dupa inspiratie ” .
executia boxelor in lipsa calcului exact bazat pe fisa tehnica a difuzorului Qts Fs Vas duce la rezultate dezastruoase .
-necesitatea reglajului cu generatorul si analizorul de impedanta dupa constructie
-boxele sunt in general mari , cam duble ca si volum fata de boxele inchise .
-caracteristica abrupt cazatoare a caracteristii de bas ceea ce nu mai permite
“recuperarea ” basuluui prin actionarea corectorului de bass .
-posibilitatea dereglarii datorita incalzirii difuzorului in timpul functionarii
in regim de putere mare , dataorita temperaturii ambientaele ridicate / scazute
sau datorita imbatranitii membranei difuzorului in timp .
– boxa are tenditna sa “sune ” ca o sonerie pe bas adica sa redea sunete
care nu sunt inregistrate ci sunt cumva imitate in regim rezonant de catre boxa .
-boxele bas reflex acentueaza intr-un mod artificlaial basul in detrimentul
puritatii si al naturaletii sunetului , reprezinta un fel de motor care se ambaleaza
la fiecare bas redat. Basul acela foarte profund este redat de aerul din boxa care este pompat prin tubul de bas reflex printr-un proces de rezonanta
si aproape de loc redat de membraa difuzorului .
Basul se formeaza printr-un artificiu : in boxa tip bas refex se acumuleaza presiune care este redata spre exterior ca o supra doza , sunetele vin catre ascultator inatrziate in timp unele fata de altele .Senzatia punctiforma a celui care canta se lungeste mult in spate pe o portiune foarte mare . Sursa se semnal pare marita , alungita in spate , nemaiputand fi localizata punctual ca un cazul boxelor inchise .
Putem spune ce in boxa este o sonerie acordata pe cea mai de jos frecventa redata , sonerie care “se trezeste” si oscileaza la fiecare bas redat accentuindu-l .
Soneria lucreaza in tandem cu basul accentuindu-l .
Boxe inchise ( etanse , ermetice sau de comppresie ) :
Avantaje
-redau mai clar sunetul fata de boxele bas reflex avand o liniaritate mai buna
si o caracteristeica gropu delauy mult mai buna ( toate sunetele de diferite frecvente vin in acelsi timp la ascultator ) .
-caracteristeica de cadere a bsului este foare lent cazatoare basul putand fi
recuperat in mare parte prin actionarea corectiei de bas a amplificatorului .
-boxele sunt mici ca dimensiunei , uzual au jumatate din volumul boxelor bas reflex .
-proiectarea si executia permit erori mari si chiar foarte mari .Boxa nu lucreaza
in “tendem” cu difuzorul din ea. Cutia reprezinta doar un amortizor aperiodic ,
(nerezonant) fiind foarte permisiva la erori mari de calcul sau executie ) .
-Sunetul este mai clar , mai deschis , mai viu , mai usor , mai plutitor , mai primavaratic fata de boxele bas reflex care au un sunet mai gros , mai grav , mai energic mai underground .
-boxa inchisa reda natural sunetul fata de boxa bas reflex care supra-accentueza basul , urmarindu-se mai mult ritmul dansant .
– la boxele inchise basul este mai scurt ,mai rapid , mai viu , mai dimanic,mai pur , mai realist , mai natural .
-boxele inchise se preteaza pentru muzic a cu pretentii : jazz traditional , clasica , pop clasic , MTV unplugged , Dire Straits , Santana , Eric Clapton , Joe cooker , Country Gold , saxofon , Celine Dion .
Dezavantaje :
-sunetul nu este atat de ferm , de energic si de prezent in ceea ce priveste ritmul impus de bas.
Frecventele redate nu sunt chiar atat de joase ca in cazul boxelor bas reflex .
-pe ansamblu puterea degajata si transmisa ascultatorului de catre ritmul de bas este mai redusa fata de boxele bas reflex .
numele meu : Pascu Adrian
oras : Brasov
data scrierii : noiembrie 2015,azi 05 dec 2015
scrieti-mi email : adipascuromania@yahoo.com
hifiromania 